STANDARDELE DE PRACTICĂ ȘI DE ETICĂ PROFESIONALĂ

ale practicienilor în consilierea  filosofică și de etică

Reguli Fundamentale:

• Practicienii vor încerca mai presus de toate, să nu facă nici un rău.
• Practicienii îşi vor oferi serviciile în beneficiul clienţilor.
• Practicienii le vor recomanda clienţilor îngrijire alternativă dacă problemele acestora sunt considerate ca nefiind în primul rând de origine că sau dacă nu fac obiectul abordărilor
• Practicienii vor respecta demnitatea şi autonomia clienţilor, confidenţialitatea acestora şi le vor proteja anonimatul în măsura cerută de lege.
• Practicienii îşi vor conduce consultaţiile şi deliberările cu onoare şi integritate şi se vor abţine de la comportamente, practici şi conflicte de interese care ar discredita profesia.
• Pe lângă grija faţă de nevoile clienţilor lor, practicienii vor încerca să servească binelui comunităţii şi societăţii în care locuiesc.

Standarde Etice:

1. În furnizarea serviciilor profesionale, practicianul trebuie să dea dovadă de un respect de cel mai înalt grad faţă de bunăstarea clientului, a integrităţii, demnităţii şi autonomiei acestuia.
2. Practicienii trebuie să faciliteze participarea maximă a clientului în explorările filosofice. Ei trebuie să evite să dicteze răspunsuri „corecte” la întrebările şi problemele clienţilor, dar să încurajeze în mod activ angajamentul propriu al clienţilor în puterile contemplative şi determinările raţionale. În cazurile în care un client caută asistenţă pentru a rezolva o anumită problemă, după cum ar fi o problemă etică sau orice altă problemă practică, practicienii   ar putea, în lumina explorării filozofice a problemei, să sugereze planurile posibile de acţiune. Totuşi, ei ar trebui să clarifice clientului faptul că decizia finală este luată de client.
3. Practicienii trebuie să fie sensibili la mentalităţile alternative şi la perspectivele filosofice, inclusiv la cele bazate pe diferenţele culturale şi de gen dintre comunităţile de clienţi.
4. Practicienii nu trebuie să se angajeze în nicio formă de activitate discriminatorie nedreaptă. În timp ce unui practician filosof nu i se cere să accepte ca şi clienţi pe toţi cei care caută servicii, refuzul de a presta astfel de servicii ar trebui să fie bazat doar pe inabilitatea percepută de a furniza servicii benefice sau pe alte probleme de practică relevante.
5. Practicienii ar trebui să evite crearea de relaţii de dependenţă în rândul clienţilor şi ori de câte ori este posibil să caute să îşi instruiască clienţii în metodele şi teoriile ei, astfel încât clienţii să poată continua să aplice aceste metode şi teorii fără ajutorul filosofului.
6. Practicienii  trebuie să evite programarea unor întâlniri şi sesiuni care nu sunt necesare. Serviciile practicianului ar trebui să se termine atunci când, spre satisfacţia clientului, scopurile pentru care acestea au fost căutate au fost îndeplinite sau atunci când cel mai probabil nu ar mai apărea alte beneficii din continuarea lor.
7. Practicianul filosof trebuie să se abţină de la manipularea sau constrângerea clientului, precum şi de la orice formă de fraudă sau înşelăciune.
8. Practicienii trebuie să fie scrupulos de precişi în legătură cu calificările şi competenţele lor. Ei nu trebuie să îi inducă în eroare pe clienţi în privinţa calificărilor lor şi nu trebuie să se prezinte ca fiind (implicit ori explicit) consilieri de sănătate, psihologi sau autorităţi în orice alt domeniu în care ei nu sunt calificaţi. Nici un membru nu ar trebui să se prezinte ca fiind practician în consilierea filosofică sau de etică fără să fi urmat corespunzător toate cerinţele de pregătire şi de specializare pentru certificare după cum este prevăzut de Statutului Asociaţiei profesionale.
9. Practicienii nu trebuie să se angajeze în tehnici şi metode care nu sunt asociate cu pregătirea în consilierea filosofică sau de etică (de exemplu, hipnoza sau alte intervenţii psihiatrice sau psihologice) pentru care nu sunt calificaţi.
10. La prima întâlnire sau înainte de aceasta, practicianul trebuie să îi dea clientului informaţii clare, precise, oneste şi complete despre natura serviciilor pentru care este calificat să le furnizeze şi nu trebuie să facă afirmaţii nefondate despre utilitatea sau eficacitatea unor astfel de servicii.
11. Atunci când problema unui client sau motivul pentru care a căutat servicii ce se încadrează în afara limitelor calificărilor practicianului sau în afara ariei de competenţă ale acestuia, atunci practicianul trebuie să îi furnizeze clientului o referinţă adecvată.
12. În toate momentele din timpul procesului de furnizare a serviciilor filozofice, Practicianul trebuie să caute să menţină consimţământul dat în mod liber şi informat al clientului.
13. Practicianul trebuie să îl informeze pe client care sunt tarifele serviciului său, înainte de începerea procedurilor.
14. Practicianul trebuie să apere dreptul clientului la confidenţialitate prin tratarea tuturor informaţiilor obţinute de la client ca fiind confidenţiale, cu excepţia cazurilor în care dezvăluirea este cerută de lege sau este justificată pentru a preveni daune substanţiale asupra clientului sau a altora. În toate cazurile excepţionale de acest fel, dezvăluirea ar putea avea loc cu condiţia ca aceasta să se facă părţii sau autorităţii adecvate, fără să se dezvăluie mai multe informaţii decât este necesar. Practicianul ar trebui să îl informeze pe client despre limitele pertinente ale confidenţialităţii în momentul în care se iniţiază serviciile.
15. Practicianul care obţine informaţii confidenţiale, din care reiese că clientul are o boală contagioasă, fatală, are justificarea să dezvăluie informaţia (necesară) unei a treia părţi identificabile, care, prin relaţia ei cu clientul, se află într-un mare risc de a contracta boala respectivă. Totuşi, practicianul trebuie să confirme, în primul rând, că nici clientul, nici o altă parte nu a dezvăluit deja informaţia sau nu intenţionează să facă dezvăluirea în viitorul apropiat. Practicianul trebuie să îşi informeze clientul că intenţionează să facă această dezvăluire, înainte de a dezvălui practic informaţia. În acest proces, practicianul trebuie să fie atent la bunăstarea, integritatea, demnitatea şi autonomia clientului şi a celeilalte părţi.
16. Practicianul trebuie să protejeze şi să trateze ca fiind confidenţiale toate înregistrările şi documentele scrise obţinute sau produse în timpul furnizării serviciilor. Aceste documente sau conţinutul acestora nu trebuie să fie împărtăşite altor profesionişti decât cu acordul şi cu consimţământul clientului.
17. Practicianul poate folosi datele obţinute în timpul consilierii în scopul cercetării, pregătirii sau publicării cu condiţia ca toate referinţele identificabile să fie şterse sau să fie transformate în date fictive, pentru a asigura intimitatea şi confidenţialitatea clientului. Înainte de iniţierea serviciilor, practicienii trebuie să îşi informeze clienţii despre posibilitatea folosirii datelor obţinute.
18. Practicienii  trebuie să evite intimitatea sexuală sau orice altă formă de relaţie de dualitate cu clienţii, care ar putea compromite integritatea relaţiei profesionale.
19. Practicienii nu trebuie să îşi folosească afilierile cu colegii, universităţi sau alte instituţii sau agenţii ca mijloace de recrutare a clienţilor pentru practica lor privată. Totuşi, ei ar putea să îşi folosească acest fel de afilieri ca documentaţie privitoare la fundalul relevant sau de pregătire.
20. Un practician care este conştient de violarea sau de intenţia de violare a Standardelor de Practică și de Etică de către un alt membru practician, trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru prevenirea abaterilor. În general, dacă abaterea poate fi prevenită sau rectificată prin aducerea încălcării în atenţia practicianului ofensator, atunci acesta este cursul preferat al acţiunii. Dacă aceste eforturi eşuează sau nu sunt realizabile, încălcarea trebuie adusă în atenţia Comitetului de Etică al Asociaţiei.
21. Practicienii  trebuie să exemplifice acele calităţi morale de caracter care sunt asociate cu a fi consilier filosofic sau de etică (de exemplu: să fii deschis la minte, onest, raţional, consistent, corect şi imparţial).
22. Practicienii  trebuie să se informeze continuu despre statutele actuale, precedentele legale, problemele sociale, etc., care sunt relevante practicii lor şi care ar putea afecta calitatea serviciilor pe care le livrează. În mod similar, aceia care sunt consultanţi într-un domeniu specializat, cum ar fi etica medicală, ar trebui să fie mereu informaţi despre schimbările în legile din sănătate şi în politicile care ar putea afecta calitatea serviciilor lor.
23. În conformitate cu Standarde de Practică și de Etică, practicianul trebuie să respecte legile care sunt relevante practicii private a filosofiei.
24. Practicienii  trebuie să caute să promoveze înţelegerea, cooperarea şi respectul dintre acesta şi alte profesii care vin în ajutorul omului, cum ar fi cele din învăţământ, sănătate mentală, asistenţă socială, medicină şi psihologie.
25. Practicienii  trebuie să contribuie la promovarea practicii private a consilierii filosofice și de etică prin promovarea înţelegerii publice a naturii şi a valorii acesteia prin activităţi cum ar fi cercetarea, publicarea, predarea, discursuri şi practica etică, competentă.