FILOSOFIILE CA VOCI ALE REALITĂȚII OMENEȘTI

De ce publicăm în Agora patru filosofii diferite ale iubirii, patru filosofii diferite ale sinelui, patru filosofii diferite ale sensului? De ce să nu alegem doar cea mai bună filosofie și să o explicăm în detaliu?

S-ar putea obiecta că este imposibil să se decidă care filosofie este cea mai bună, care dintre ele este mai corectă sau mai exactă. Dar, dacă este așa, dacă nu putem spune cât de exactă este o filosofie, atunci la ce folosește? Nu devine filosofia o simplă opinie subiectivă? Cui îi pasă ce a crezut Epicur acum două mii de ani dacă nu putem evalua corectitudinea acestuia?

Această întrebare presupune că punctele de vedere filosofice sunt TEORII. O teorie este o „hartă” a realității. Se spune: „Așa stau lucrurile!” Dacă presupunem că filosofiile sunt teorii, atunci nu există niciun motiv pentru care ar trebui să ne intereseze. Deoarece este imposibil să decidem care dintre ele este exactă sau inexactă, care este corectă sau incorectă, atunci nu le putem lua în serios.

Sugerez ca noi, ca practicanți ai filosofiei, nu ar trebui să ne gândim la filosofii ca la teorii. Filosofia despre dragoste a lui Platon sau Soloviov este importantă pentru noi, nu pentru că este „exactă” sau „corectă”. Într-adevăr, dacă vrem să facem filosofia relevantă pentru viață, atunci nu avem nevoie de o TEORIE despre dragoste. Mariei, șofer de autobuz, nu îi pasă de principiile universale ale iubirii, ci de propria ei iubire, de speranțele și frustrările sale personale. O filosofie poate fi relevantă pentru ea numai dacă o ajută să INTERACȚIONEZE cu viața, să CONVERSEZE cu viața, să REZONEZE cu viața, să ASCULTE, să PUNĂ ÎNTREBĂRI, să COMUNICE cu ea.

Observați că acestea sunt metafore auditive, nu vizuale. Sunt preluate din lumea vocilor și a conversațiilor, nu din lumea hărților și a reprezentărilor. Și acest lucru sugerează că ar trebui să abandonăm metafora vizuală a „hărților” realității. Hărțile realității – cu alte cuvinte, teoriile – sunt prea rigide și finale, prea generale și impersonale, prea limitate și non-dialogice. În practica filosofică nu avem nevoie de declarații finale. Mai degrabă avem nevoie de idei cu care să interacționăm.

Să tratăm, deci, filosofia nu ca imagini ale realității, nu ca teorii, ci ca „voci” ale realității sau ale vieții. Viața ne „vorbește”, și „vorbește” prin noi, prin scrierile unor buni gânditori și prin propriile noastre gânduri și conversații. Cu alte cuvinte, viața evocă diverse semnificații, dacă știm să o „ascultăm”, să o interpretăm, să o înțelegem și să îi punem întrebări.

Viața ne vorbește cu multe voci. Unele voci ale vieții pot fi mai profunde decât altele, sau mai bogate, sau mai inspiratoare sau mai coerente, dar niciuna dintre ele nu este vocea „corectă”. O filosofie nu este o teorie. Din acest motiv diferite filosofii istorice sunt relevante pentru mine. Fiecare dintre ele poate face parte din dialogul meu cu viața, poate în diferite etape ale dialogului, poate în diferite perioade și circumstanțe.

Conversația cu viața nu este ușoară. Majoritatea oamenilor au puțin de spus despre problemele de bază ale vieții, cum ar fi sensul sau dragostea. Marile filosofii din trecut ne oferă un limbaj bogat – concepte, principii, distincții, conexiuni – pentru a asculta vocile realității umane și a le răspunde.

Acesta este motivul pentru care noi, practicienii filosofiei, trebuie să fim familiarizați cu comorile filosofice ale trecutului, astfel încât să putem facilita un dialog între o persoană și realitatea omenească. Nu trebuie să fim experți în Platon sau Kant așa cum este un filosof academic, dar trebuie să cunoaștem multe idei de bază, multe materii prime. La urma urmei, nu putem inventa singuri dialogul cu viața, ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat înaintea noastră. Nu ne putem limita gândirea simțul practic. Pentru un dialog profund cu realitatea, trebuie să fim hrăniți de bogata tradiție istorică. Acesta este motivul pentru care oamenii au nevoie de practicanții filosofiei, pentru a-i ajuta să-și aprofundeze viața și să o înnobileze.

Notă / Copyright note: Materialul din această secțiune provine din portalul PHILO-PRACTICE AGORA cu acordul expres al fondatorilor / The materials from this section are taken from the PHILO-PRACTICE AGORA with the express consent of the founders.