O temă de reflecție: Ce înseamnă să fii fericit?

Este fericirea un sentiment subiectiv?

Dacă da, atunci este obligatoriu să o simt tot timpul, fără nicio întrerupere, pentru a mă putea considera o persoană fericită? Ce se întâmplă atunci cand sunt ocupat, distras, obosit și nu mai am nicio trăire – nu mai sunt fericit?

Sau este fericirea o stare obiectivă –  o stare de bine, de sănătate și armonie, de prosperitate?

Dacă da, există posibilitatea să fiu nefericit fără a ști asta?

„Ea crede că prosperă, dar de fapt starea ei de sănătate se deteriorează, iar capacitățile sale mentale sunt în stare de declin.”

Înseamnă aceasta că – „Ea crede că este fericită, dar de fapt nu este fericită?”

Este acest lucru posibil?

Notă / Copyright note: Materialul din această secțiune provine din portalul PHILO-PRACTICE AGORA cu acordul expres al fondatorilor / The materials from this section are taken from the PHILO-PRACTICE AGORA with the express consent of the founders.