Filosofarea pentru înălțarea sinelui.

Novalis (1772-1801) a fost un filosof și poet romantic german. Numele său real era Georg Philipp Friedrich von Hardenberg. A studiat dreptul, apoi a lucrat în domeniile geologiei și mineralogiei. De asemenea, a fost foarte interesat de alte domenii științifice precum biologia și chimia, dar mai ales de filosofie. Filosofia sa a fost foarte influențată de Johann Gottlieb Fichte și este adesea scrisă sub formă de colecții de fragmente. Misiunea sa este de a educa umanitatea către o stare de ființă superioară, care integrează toate cunoștințele și natura. Novalis a murit înainte de vârsta de 29 de ani, din cauza tuberculozei.

Următoarele pasaje sunt adaptate din colecția de fragmente scurte a lui Novalis „Fragment logic I”, publicată în limba engleză în ale sale „Scrieri filosofice”. În această colecție face observații asupra filosofiei, poeziei și artei, religiei, limbajului, naturii și naturii umane și reflectă asupra modului în care acestea sunt conectate între ele.

Novalis face distincția între două aspecte ale ființei umane: În primul rând, sinele real – felul în care sunt, de fapt. În al doilea rând, eul ideal sau superior, pe care uneori îl simt acționând în mine. Filosofia este o conversație cu sinele superior, într-un efort de a ne înălța către el.

7. Când începem să reflectăm la filozofie, atunci filosofia ni se pare a fi totul, ca Dumnezeu și ca dragoste. Este o idee mistică, foarte puternică și pătrunzătoare, care ne conduce fără oprire spre interior, în toate direcțiile. Decizia de a face filozofie – de a căuta filozofie – este actul eliberării de sine, impulsul către noi înșine.

20. […] O persoană se simte ca și cum ar fi într-un fel de conversație și ca și cum un fel de ființă spirituală necunoscută îl va face să gândească cele mai evidente gânduri. Această ființă trebuie să fie o ființă superioară, deoarece comunică cu el într-un mod care nu este posibil pentru o ființă materială. Sinele superior are aceeași relație cu ființa umană ca ființa umană cu natura sau persoana înțeleaptă cu un copil. Ființa umană tânjește să fie egală cu această ființă superioară […] Acest fapt nu poate fi demonstrat. Toată lumea trebuie să îl experimenteze pentru el însuși. Este un fapt superior care poate fi experimentat doar de către persoana superioară. Dar oamenii ar trebui să se străduiască să-l creeze în ei înșiși.

Acest tip de cunoaștere, care apare astfel, este teoria superioară a cunoașterii. […] Partea practică a acestei teorii constă în educarea sinelui spre a putea comunica cu ființa superioară. Partea teoretică constă în explicarea caracteristicilor comunicării adevărate.

21. A face filozofie este o conversație cu tine însuți, o conversație de genul menționat mai sus – o revelație propriu-zisă a sinelui, excitare a sinelui real prin sinele ideal (sinele superior). A face filozofie este fundamentul tuturor celorlalte revelații. Decizia de a face filosofie este o provocare pentru sinele real de a reflecta, de a se trezi și de a fi spirit. Fără filozofie nu există o adevărată moralitate și fără moralitate nu există filosofie.

24. Poemul înțelegerii este filosofia. Este cea mai mare motivație pe care o oferă înțelegerea despre sine – o unire a înțelegerii și imaginației. Fără filozofie, o persoană rămâne împărțită în puterile sale cele mai esențiale. El este doi oameni – unul care are înțelegere și unul care este poet. Fără filozofie, un poet este incomplet. Fără filozofie, un gânditor – sau un judecător – este incomplet.

Notă / Copyright note: Materialul din această secțiune provine din portalul PHILO-PRACTICE AGORA cu acordul expres al fondatorilor / The materials from this section are taken from the PHILO-PRACTICE AGORA with the express consent of the founders.